Skip to content

Cât de mult te-am iubit

Martie 10, 2012

… şi ieri şi în fiecare zi din trecut şi din viitor. Elixi.

Uneori respir pur şi simplu cu ochii. Pentru că misterul încetinit al sufletului tău mă lasă fără respiraţie. Respir cu sângele meu înaripat, lent sorbit de lumină.

Întotdeauna mi-am dorit să las pământul în urmă… câteodată îmi desfac părul şi-l scutur în strălucirea zilei, să mă poarte Acolo, să mă poarte Acolo.

Primăvara galopează în ţinuturile pe care le ridici în mine, pe care le înalţi dintr-o simplă şoaptă.

Tac şi respir cu inima ta. Tu ştii deja.

Imagine

                                      

                                      

                                      

                                     

                                     

                                     

                                     

                                      

Anunțuri
5 comentarii leave one →
  1. Martie 11, 2012 11:35 pm

    Am amânat plăcerea de a-ți citi recentele-ti posturi pâna azi, ca nimic să nu-mi tulbure mirarea… Și desprinsă de vârtejul nebun în care trăiesc, să savurez și să gust și cea mai mică picătură de plăcere din măiastrele-ți vorbe. Mă bucur că am așteptat, atât îți zic.

Trackbacks

  1. Time out of joint « schtiel
  2. Wojtkiewicz « schtiel
  3. Imagine peace « O lume in imagini
  4. Toledano – a new kind of beauty « schtiel

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: