Skip to content

Îţi vorbesc încetişor

Ianuarie 9, 2010

Poetul se cheamă Rafal Wojaczek, polonez, după cum lasă de bănuit mulţimea de consoane, şi măcinat temeinic de nebunii pe care şi le-a imaginat, poate, o poartă de evadare spre lumi mai fluide.

Nu vreau să mă gândesc la destinul său frânt în plină tinereţe. Şi nici la poeziile care strigă o disperare pe care a confundat-o cu vocaţia artistică.

Mă las purtată de şoapta şi ardoarea unor versuri. Pe care le iubesc, pentru care inima mea îi mulţumeşte peste praguri, peste timp.

Îţi vorbesc încetişor de parcă ar străluci

stelele care înfloresc pe pajiştea sângelui

În timp ce nu-mi pot desprinde ochii de la stelele din sângele tău

Îţi vorbesc încetişor  –  până când umbra mea se face albă

Sunt o insulă răcoroasă pentru carnea ta

Care se prăvăleşte în noapte, o picătură fierbinte,

Îţi vorbesc atât de uşor de parcă aş face-o în vis

Transpiraţia ta îmi e flacără pe piele

Îţi vorbesc uşor ca o pasăre

Dimineaţa soarele îţi alunecă sub pleoape

Îţi vorbesc la fel de uşor

Ca  lacrima care-ţi brăzdează faţa

Îţi vorbesc la fel de încetişor

Precum îmi vorbeşti tu mie

Anunțuri
18 comentarii leave one →
  1. Ianuarie 9, 2010 4:10 am

    strasnica poezie. o sa o invatz.

  2. Ianuarie 9, 2010 4:20 am

    Chiar îţi place sau te râzi de inima mea sensibilă? :):)

  3. Ianuarie 9, 2010 6:24 am

    le zice bine instalatorul…

  4. vasile_ no_ 5 permalink
    Ianuarie 9, 2010 10:37 am

    Uite asa am aflat de Rafal.Am gasit varianta in engleza.Traducerea unei poezii e lucru greu,din cauza rimelor care dispar.
    I speak softly to you
    (translated 2008)

    I speak softly to you as if shining
    Like stars that bloom on the meadow of blood
    While my eyes gaze at the star of your blood
    I speak softly – till my shadow is white

    I’m a cool island for your flesh
    That falls into night, a hot droplet,
    I speak to you so softly as if in a dream
    Your sweat is aflame on my skin

    I speak to you as softly as a bird
    In the morning slips sun into your eyes
    I speak to you as softly
    As the tear which wrinkles a face

    I speak to you so softly
    As you speak to me

    • Ianuarie 10, 2010 3:52 am

      Multumesc, Vasile. Şi eu am folosit tot varianta aceasta când am făcut traducerea. 🙂

  5. vasile_ no_ 5 permalink
    Ianuarie 9, 2010 10:40 am

    Si una interesanta in limba franceza.
    Certitudes
    (traduit circa 1983, rédaction 2006)

    L’éminence de mes seins n’est qu’à la concavité
    De tes mains créée
    La douceur de mes fesses n’est qu’à la rudesse
    De tes doigts lissée

    Nourriture de ma salive n’est que par ta faim
    Vitalement procurée
    L’identité de mon corps n’est que par la douleur
    – que tu me portes – témoignée

    L’église de mon sexe n’est que par une prière sublime
    De ton désir élévée
    Les lèvres de la mort noire n’ouvrent leur abîme
    Que quand ta vie est auprès.

    • Ianuarie 10, 2010 4:01 am

      Mulţumesc şi pentru varianta în franceză. Eşti un cercetător destoinic al internet-ului.

      • vasile_ no_ 5 permalink
        Ianuarie 10, 2010 10:04 am

        pardon,asta nu e varianta in franceza ci este o alta poezie a lui Rafal-„Certitudes”.Sursa-de la en wikipedia-la final de pagina,2 traducatori.

      • Ianuarie 10, 2010 11:00 am

        Că bine zice, Vasile! Lasă că nu ştiu franceză, dar măcar ştiu să citesc şi dacă mă uitam uuuuuun pic mai atentă la text vedeam titlul care seamănă aşa de bine cu „certitudini” din limba română… :):)

        Eu am greşit cu afirmaţia că e o variantă a poeziei traduse de mine, dar tu… tot destoinic rămîi. :):)

  6. Ianuarie 9, 2010 11:46 am

    servus…
    frumos, ca intotdeauna aici, la tine…
    toate cele bune, cu soare in toate!

    • Ianuarie 10, 2010 4:02 am

      Bine ai revenit pe la noi prin odăi, dragule Flavius. Soare şi ţie, îmbelşugat, duios, înţelept! 🙂

  7. vasile_ no_ 5 permalink
    Ianuarie 9, 2010 1:51 pm

    Nu esti cumva andreea nastase?

    • Ianuarie 10, 2010 3:53 am

      Cu siguranţă nu sunt ea. 🙂

  8. Ianuarie 9, 2010 2:48 pm

    E bine sa vorbesti incetisor, dar cat de bine e uneori sa taci, cate „cuvinte frumoase” poti spune tacand.

    • Ianuarie 10, 2010 4:04 am

      Ai dreptate, perfectă dreptate. Uneori tăcerea şopteşte mai pe înţelesul inimii decât cuvântul. Mă bucur să te revăd aici 🙂

  9. Ianuarie 9, 2010 3:20 pm

    superb poem… polonezii ăștia !!!!!!!!!!!!!!!!

    (totuși, disperarea se poate confunda cu vocația artistică ? 🙂 )

  10. Ianuarie 10, 2010 3:57 am

    Eeeeei, Ana, cred că deseori se poate. N-o fi formulat eu prea clar însă :):), aşa că zic iar – mulţi artişti fac din disperare un mod de a trăi şi de a-şi exprima talentul. Ba chiar, revoltaţi de nebunia lumii în care trăim, ridică la rang de mit suferinţa şi într-un fel nu mai cred că există salvare pentru fiecare în parte dintre noi şi pentru toţi împreună. Cam asta ideea. Care mă frământă demult şi căreia îi caut încă forma de argumentare 🙂

  11. G. Andrey/ Corbul permalink
    Ianuarie 10, 2010 7:31 pm

    Frumos Dar totusi .. prea multe vocale ..ca sa arate neasemuitul amar ..ce-l simtea .. hai ca am scos-o ;)) … da , frumoasa poezie .. totusi .. tradusa .. nu are acelasi sens .. iti propun sa te apuci sa inveti limba poloneza :))) .. ca sa simti .. ce a simtit poetul :)) ..

    Multumesc pt atentie , La revedere !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: