Sări la conţinut

„Numai singur, fără cuibul său, vulturul se va înălţa spre soare”

decembrie 14, 2009

13 comentarii leave one →
  1. rechinroll permalink
    decembrie 14, 2009 5:03 pm

    Zic: Stai să-mi iau o bere, Împăratul Zăpezilor Veşnice n-are bufet în împărăţie, şi chestia cu vulturu’ e prea serioasă, ca să zic şi aşa mai departe.

    • decembrie 15, 2009 3:23 am

      Basile, dragă Basile, problema nu e că n-are bufet, Împăratul. Dimpotriva şi la din contră aş zice eu – are. Guvernează o ţară nordică şi bufetul din lemn de nuc e chiar suedez. Dar încălzirea globală nu întreabă pe nimeni… şi rişti să bei berea la temperatura camerei.

  2. decembrie 14, 2009 6:35 pm

    Fotografia … sau tablou … ce-o fi … m-a lasat fara cuvinte.
    Superb.
    In ceea ce priveste „vulturul” …sper sa nu se apropie prea mult de soare … arde!

    • decembrie 15, 2009 3:27 am

      Este o fotografie pe care o iubesc mult. Am descoperit-o acum vreo 2 ani cred pe un site, o aveam într-un folder, dar la dimensiuni mai modeste. Şi m-am reîntâlnit cu ea tot hălăduind pe net. Mă bucur că îţi place, Lorena.

      Vulturul? Când trece pragul soarelui se simte acasă. Nu-i bai că se topeşte.

  3. Andrei D.MITUCA permalink
    decembrie 14, 2009 7:39 pm

    …privind-o, am gura si simturile inclestate… Nu pot articula nimic… Nu pot… Sint in definitiv un singur spirit…

  4. decembrie 14, 2009 8:30 pm

    …De acolo, de aproape,
    va arunca ocheade adânci de suflet,
    pământii.

    Un uragan de raze
    pe buzele-i de ceaţă,
    vor risipi
    oglinda unui vis de roşu
    de pe aripi…

  5. decembrie 15, 2009 3:19 am

    Un uragan de raze! Surprinzătoare imagine, Marius 🙂

    • decembrie 17, 2009 1:47 pm

      Este exeact ceea ce mi-a inspirat imaginea şi titlul postării tale. De unde e citatul ?:)

      • decembrie 17, 2009 2:21 pm

        E din Profetul (Kahlil Gibran). O carte splendidă, bună de luat pe insulă.

  6. mihaela13o permalink
    decembrie 15, 2009 12:47 pm

    Însă niciun vultur nu va zbura mai sus de soare! Impresionantă imaginea! O zi minunată plină de zăpadă însorită!

  7. decembrie 16, 2009 6:41 am

    lumina aia o caut eu. ce bine era ascunsa.
    sa inteleg dintr-un comentariu de al tau ca doar murind te vei simti acasa?
    pai acasa eu nu prea am fost fericit.
    hmmmm

  8. i.o.flavius permalink
    decembrie 16, 2009 7:09 am

    servus…
    vulturii pot fi altfel decît singuri? cum ar fi dacă ar zbura în cîrduri? 😉
    toate cele bune, Deea!

  9. decembrie 16, 2009 5:37 pm

    …imi lipsesti…

Lasă un răspuns către i.o.flavius Anulează răspunsul