Skip to content

Dacă îmi tremură genunchii şi aş veni spre tine şi fără picioare

Decembrie 8, 2009

Dacă îmi tremură genunchii şi aş veni spre tine şi fără picioare… se cheamă aceasta dragoste?  Aş vrea să te absorb în mine şi să mă locuieşti aşa cum o face propria inimă… se cheamă aceasta dragoste? Să fim unul în celălalt într-atât, încât inelul lui Moebus să ne reverse dintr-unul în celălalt la nesfârşire, să alunecăm fiinţă a mea în fiinţă a ta şi tu în mine devenind mereu curgători în propria făptură, răsuciţi înăuntru până când înăuntru şi în afară devin cuvinte fără înţeles… Se cheamă aceasta dragoste?

Dacă sunt toată o gură fierbinte care îţi doreşte sărutul şi vreau să te respir din tine şi să mă răsfir în sângele tău ca o vibraţie prelungă a inimii tale, ca un suspin orbitor care răsună până în adâncul lui Dumnezeu… Cum se cheamă aceasta?

Anunțuri
17 comentarii leave one →
  1. Andrei MITUCA permalink
    Decembrie 8, 2009 4:23 am

    …Viata de Dincolo de Timpii dati atit de zgircit, Sufletului Tau…

    • Decembrie 8, 2009 6:13 pm

      Timpul îşi ţine respiraţia câteodată, Andriuşa 🙂

      Chiar aşa! Cum ai desena tu saltul Timpului dincolo de ceasornice?

  2. Decembrie 8, 2009 10:05 am

    Dragoste se cheama, dar iubire se cheama?

    • Decembrie 8, 2009 6:09 pm

      Eheeee… facem diferenţa între dragoste ca pasiune şi iubire ca adorare a altui suflet?

  3. Decembrie 8, 2009 10:09 am

    O iubire dincolo de sentimente, o dragoste contopită spre dumnezeire:)

    • Decembrie 8, 2009 6:11 pm

      Dincolo de trupul pieritor, da, Marius, şi tânjind să iasă din chingile sale.

      • Decembrie 10, 2009 10:06 pm

        Chingile depind de fiecare, cum şi le subjugă şi cum le vrea… Ideea de ta fi nu înseamnă a fi doar atâta timp cât eşti. Eu spre exemplu mănânc acum ciuperci, deşi sezonul lor a trecut. Oare cum sunt, cum exist?… Sunt doar o conservare a propriului eu? Nu cred, eu sunt! Şi pot să simt că exist. Foarte mulţumesc, Deea, că exişti:)

  4. Lecsya permalink
    Decembrie 9, 2009 8:53 am

    Pentru faptul ca esti deosebita, iti trimit un mic cadouas! 🙂
    Poti accesa pagina mea de blog!

  5. Decembrie 9, 2009 5:39 pm

    Se cheamă dragoste supremă.

  6. Decembrie 11, 2009 4:07 pm

    Deea, cea mai dulce, acum am vazut mesajul tau !!! Eu sunt bine, traiesc, vietuiesc, muncesc, iubesc. In ce se masoara timpul pentru tine in dulcea iarna?
    te sarut cu toata lumina din suflet!
    ana

  7. maskirovka permalink
    Decembrie 12, 2009 7:04 am

    îmi place târâşul, aş veni şi fără picioare, dezintegrată, amputată, nu contează. e destulă filosofie aici şi se poate extrapola.

  8. Decembrie 12, 2009 4:46 pm

    Ceea ce descrii este in primul rand pofta. Numai daca te dezlantui sa o satisfaci poate fi si dragoste. Numai daca lasi sa se sfarame bucata de pepene zemos dupa care iti ascunzi adancurile, numai daca te lasi des-cifrata cum sugerezi ca ai avea pofta sa fii…

  9. Decembrie 13, 2009 4:38 pm

    Se cheama dragoste abisala, odata ce ai cazut in ea, nimeni si nimic nu te mai aduce inapoi. Dar nici nu vrem asta, nu? Numai ca acel abis este plin de necunoscut. Nu oricine are curajul sa se arunce in el.
    Scrii frumos si stii sa umpli inima cititorului de emotii placute.

  10. Martie 22, 2010 3:01 pm

    http://www.zoso.ro 57654

  11. Aprilie 2, 2010 1:33 am

    ii spunem simplu:extaz=in al noulea cer=extenuati de atata fericire=dumnezeiasca iubire==mai gasiti dvs si alte superlative;daca vine si grapis la el,inseamna ca suprema fericire este pt ea.;eva i-a dat marul lui adam pt. curiozitatea si poftele ei;daca adam n’ar fi muscat din ispita,astazi erau numai ei doi fara pacate dar si nefericiti.
    2)nu stiu cine este in poza cu harbuzul intre picioare.dar femeia are niste sani f.frumosi care te cheama la pacatuire.are mai mult de 30 ani,insa corpul,ca si sanii,rascolesc dorintele oricarui barbat;nu mai era nevoie de harbuz intre coapse.

  12. Aprilie 2, 2010 11:15 am

    uite, ca numai la „dragoste abisala”[parnic_biju] nu m’am gandit;o dovada ca femeile traiesc iubirea mult mai intens decat barbatii;si daca mai e si constienta de frumusetea si inteligenta ei,te introduce ,fara de intoarcere,in abisul dragostei.scuze,am deviat de la subiect.
    pepenele rosu pofticios credeam ca este asezat semnificativ,intre umeri,in locul capului;iar borangicul,de sub poala rochiei,parea a fi un par balai impletit in codite fine[asa m’a pacalit fotograful]am,totusi,2 curiozitati de amanunt:ce are femeia la antebratul stang?ce e curios,trage decolteul cu stanga si se iveste sanul drept!parca mai tii seama de amanunte cand presimti ce te asteapta?

  13. von blaremberg permalink
    Aprilie 24, 2010 10:50 pm

    cum sint specialist in titluri, iti zic ca suna si mai a naibii : Deja imi tremura genunchii si as veni spre tine si fara picioare Au ceva din daniel banulescu unele titluri. cotinutul e prea romantic pt gustul meu, dar scapa unele kesti tari. Ca asta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: