Skip to content

Lehamite

August 1, 2009

 

Lucrul care ustură, de fapt taie sângele ca acidul, este jocul de alunecuş pe care îl face Elixi. Uneori mă întreb ce ar spune un medic psihiatru despre el. Pare făcut din bucăţele disparate, nimerite prin absurd împreună. Sau dimpotrivă, chiar aduse cu o intenţie de absurd împreună.

 

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. anamariadeleanu permalink
    Decembrie 6, 2009 1:11 am

    am gasit acun, pe mail si mi-a amintit de tine:

    ‘Vă-ntoarceţi iar, figuri sfios-plăpânde,
    Ce-n ochiul vag de timpuriu m-aţi nins;
    Să vă reţin, acum, abia născânde?
    De-acest miraj mai sunt eu azi atins?
    –-
    Voioase zile-mi ies cu voi în cale
    Şi-atâtea umbre dragi se-ntorc tăcut;
    Ca basme-aproape stinse vin agale
    Prietenia, cel dintâi sărut;

    ––––––––-
    Şi mă cuprinde-un dor uitat de sfera
    Acelor duhuri grave-n paşnic stol,
    Cu lânced sunet umple atmosfera
    Şoptindu-mi cânt, ca harfa lui Eol,

    Fiori mă prind, şi lacrimi curg; severa
    Mea inimă zvâcneşte rar, domol…’
    –––––––––

    dar in zzorri vbei gasi ceva mai vesel ssi maai frumos, de la Mos

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: